Lumina Dar

Vin sarbatorile, vin !!


A sosit vremea colindelor a povestilor la gura sobei si a spiritului de sarbatoare. Impreuna cu doamna diriginta, cu d. prof. de geografie si cu Ghita, precum si cu voluntarii World Vision, am organizat o mica expozitie de desene care sa surprinda spiritul Craciunului. Si parca o pana din aripa ingerului care a adus vestea cea buna in lume ne-a atins si pe noi. Ne-a facut mai buni si mai comunicativi.

Ne-am gandit ca ar fi foarte frumos daca la intrarea in scoala am impodobi un brad care sa ne lumineze si sa ne aduca un zambet in plus in fiecare zi. Si asa am confectionat podoabele pentru bradutul nostru ecologic. Am ales sa nu fie din padure, ci un brad ecologic pentru a pastra si proteja natura .

Asteptam cu nerabdare sa-l impodobim. Ne-am dus la scoala foarte bucurosi si veseli sa-l impodobim, sa ne impartasim bucuria de a-l vedea impodobit. Am cantat colinde care ne-au bucurat sufletul si ne-au luminat chipurile.
Imbujorati, afara, in curtea scolii, am aprins lumanari cu care am scris cuvintele LUMINA – DAR. Pentru ca in 8 decembrie, tin sa va aduc aminte, e FESTIVALUL LUMINII. Lumina din suflet, pe care am proiectat-o in afara.

Si parca aripa ingerului ne mangaia fetele si ne incalzea sufletul.

Cu gandul la darurile pe care ni le vom face unul altuia si pe care Mos Craciun ni le va pune sub bradul nostru in noptea de Ajun, ne-am indreptat spre casa, ducand cu noi lumina din mesajul colindelor si bucuria vestii celei bune ca in lume a venit Iisus.
Seara aceasta a fost deosebita, pentru ca pentru prima oara parca am fost mai aproapiati unul de altul!


Adriana I. B.

Cls VI –a, Scoala Generala Aghires Fabrici
Judetul Cluj

Gala de decernare a premiilor pentru implicarea in comunitate (Ziua Internationala a Voluntariilor)

„De când sunt voluntar văd viaţa cu alţi ochi”

La 17 ani, Alexandra Trifan are trei ani de experienţă în voluntariat. Momentan activează la două organizaţii nonguvernamentale. Una dintre ele este World Vision. Au trecut doi ani de când îmbracă tricoul de voluntar World Vision. Răsplata a primit-o pe 5 decembrie. Atunci a fost desemnată Voluntarul Junior al anului 2007 în cadrul „Galei de decernare a premiilor pentru implicarea în comunitate”.
Raluca Tripa: Cum a început povestea cu voluntariatul?
Alexandra Trifan: Sora mea era voluntar la o asociaţie şi am mers şi eu într-o zi, de curiozitate. Şi mi-a plăcut. Şi am continuat. Asta se întâmpla acum trei ani.
R.T: Cum ai ajuns la World Vision?
A.T: La World Vision am ajuns datorită unei foste profesoare de psihologie, care mi-a prezentat foarte foarte pe scurt organizaţia. Mi-a spus unde e sediul. Am mers atunci la sediu şi l-am întalnit pe Cipri Tehei (n.n coordonator proiecte World Vision). L-am întrebat dacă are nevoie de voluntari. El a spus ok, sigur. Am mers la întâlniri, şi am rămas ca voluntar.
R.T: Mai ţii minte prima activitate ca voluntar în World Vision?
A.T: Era de 1 iunie, în Aghireş, animaţie şi încă ceva, dar nu îmi mai amintesc...
R.T: De ce voluntariat? Ce te motivează?
A.T: Voluntar, pentru că nu am vârsta optimă pentru a munci, nu am pregătirea suficientă, şi îmi place ceea ce fac.
R.T : Dar ai simţit că-ţi lipseşte ceva?...Alţii s-ar fi mulţumit cu şcoala doar..
A.T: Aveam timp liber pe care îl iroseam în zadar, nu îmi lipsea nimic.
R.T: Ce satisfacţii îţi dă activitatea de voluntariat?
A.T: Văzând că cei cu care muncesc au rezultate bune, şi faptul că pot fi o persoană care pot să împărtăşesc din cunoştinţele mele... faptul că le redau copiilor zâmbetul pe buze prin jocuri şi chiar, uneori, prin prezenţa în mijlocul lor.
R.T: Cum privesc cei din jur activitatea ta de voluntariat. Părinţii, prietenii?
A.T: Părinţii mă susţin. O parte din prieteni mi-au luat exempul şi fac şi ei acelaşi lucru. O parte sunt împotriva voluntariatului. Îmi spun că fac degeaba dacă nu primesc bani. Dar e treaba mea. Fac din plăcere tot ceea ce fac.
R.T : În România ideea de voluntariat nu este populară în rândul tinerilor, cum este în Occident. Cine şi ce ar trebui să facă pentru a schimba această atitudine?
A.T: În primul rând noi, ca voluntari, ar trebui să împărtăşim celor din jur din frumuseţile voluntariatului. Cred că organizaţiile ar trebui să facă diferite acţiuni cu tinerii din şcoli, facultăţi, în care să li se prezinte noţiunea de voluntar, în ce constă să fii voluntar.
R.T: Ce schimbări a adus în viaţa ta faptul că eşti voluntar?
A.T : De când sunt voluntar văd viaţa cu alţi ochi. Îmi este mult mai uşor să înţeleg o persoană sau o situaţie. Am o experienţă în ceea ce priveşte integrarea în diferite colective, ştiu cum să integrez o altă persoană.
R.T: Pe mai departe în ce domeniu ţi-ar plăcea să lucrezi?
A.T: Nu m-am gândit. La şcoală specialitatea mea e „tehnician ecolog în protecţia mediului”. M-am gândit să continuu studiile în acest domeniu.
R.T: Un mesaj pentru cei ce vor să fie voluntari?
A.T: Merită să fii voluntar, nu ai nimic de pierdut, doar de câştigat.



Interviu realizat de Raluca Tripa- voluntar WV

Aghiresu’ in haine de...sarbatoare - carnaval de “Ziua Recoltei”

Cu toate ca a avut loc pe 2 noiembrie, si s-a numit Festivalul Recoltei, carnavalul copiilor de la scoala din Aghires a luat forma unei sarbatori.

Copii costumati in monstri, fantome sau vrajitoare, bostani sculpati sau pictati, si legume ciudate au impanzit sala de sport a scolii din mica localitate de langa Cluj-Napoca.
Festivalul a debutat cu un concurs de costume. Voluntarii World Vision au avut sarcina de a alege, din multitudinea de costume prezentate, cele mai bune 6 (costume). Criteriile luate in considerare au fost originalitatea si atitudinea, sau mai bine zis “prezenta scenica”. Decizia nu a fost una tocmai usoara. Dupa lungi deliberari, juriul a ales un D’Artagnan, un “pisoias” cu personalitate, o tigancusa, doua vrajitoare si un Superman.

Si la celalalte doua concursuri -“Bostani sculptati sau pictati”si “Legume ciudate” sarcina juriului, format tot din voluntari World Vision, s-a dovedit a fi una foarte dificila.
Copiii s-au intrecut in inventivitate: de la bostani sculpati in mod clasic si pana la bostani ce imitau eroii din desenele japoneze. Morcovi si castraveti uriasi, bostani micuti si cu coaja iesita in relief pe alocuri, au facut parte din parada “Legumelor ciudate”.








Pentru a intra in spiritul sarbatorii voluntarii World Vision si-au facut masti cu ajutorul... pensulei. Copiii au fost foarte receptivi. Toti au vrut sa-si completeze tinuta de sarbatoare cu o masca pictata. In consecinta, cele doua “pictorite” voluntare au facut fata cu greu afluxului de cereri.

Nici o sarbatoare nu este sarbatoare daca lipseste dansul si voia buna. Asa ca, dupa decernarea premiilor, voluntarii World Vision impreuna cu copiii au facut atmosfera pe ritmuri latino si dance.
Seara a adus, din pacate, sfarsitul distractiei, si a unei zile minunate petrecute alaturi de copiii din Aghires.



Raluca Tripa (voluntar WV)

Conferinta Nationala Antidrog 25-27 oct. 2007

Voluntari World Vision, voluntari antidrog

Voluntarii şi angajaţii World Vision au dat o mână de ajutor Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Cluj (CPECAJ) în cadrul celei de-a treia Conferinţe Naţionale Antidrog. Conferinţa a avut loc în clădirea UMF-ului “Iuliu Haţieganu”, pe parcursul a două zile, vineri şi sâmbătă, 26, respectiv, 27 octombrie.

O zi de “voluntar antidrog”
Ora 7 dimineaţa. Cei 8 voluntari ai World Vision-ului împreună cu voluntari şi angajaţi ai CPECAJ fac ultimele pregătiri în vederea întâmpinării invitaţilor. Se distribuie sarcinile fiecăruia. Unii sunt responsabili cu secretariatele (unde invitaţii urmează să se înregistreze), alţii cu asistenţa tehnică în săli.
În jurul orei 9 încep să sosească invitaţii: chestori, medici, profesori, farmacişti, dar şi studenţi. Toţi sunt preocupaţi de situaţia consumului de droguri, aflat pe o scară ascendentă, la ora actuală, în România.
Aglomeraţie..repaos total. Între aceste două extreme oscilează atmosfera din holul clădirii UMF-ului.
În momentele de “linişte” voluntarii asistă şi ei la prezentări ale lucrărilor ştiinţifice. Temele variază . Unele sunt interesante “Între mit şi realitate: trance music instead of drugs”. Altele, prea specializate pentru cei ce nu au cunoştiinţe în domeniu.

Happy End cu cocktail
Ziua se aproprie de sfârşit. “Sfarşitul” se dovedeşte a fi cel mai plăcut moment al conferinţei. De ce? Pentru că în cinstea invitaţilor s-a organizat un cocktail la Hotel Napoca....la care pot participa şi voluntarii.
Totusi, seara se încheie destul de repede pentru voluntari pentru că mâine îi aşteaptă ... o nouă zi de conferinţă.






Raluca Tripa

"Ai grija de Planeta si ea va avea grija de tine"

Acţiunea Pet-man

Scopul acestei acţiuni a fost de a aduce în atenţia oamenilor din localitatea noastră modul în care putem menţine curăţenia în localitate.
În acest scop, ne-am organizat în echipe de câte 4 elevi mici şi mari, care au adunat semnături şi mesaje de la oamenii din localitate.
Această acţiune a vrut să fie şi o provocare pentru a face ca localitatea să fie cât mai curată şi toată lumea să participe conştient la curţenia localităţii.
Mesajele ca „Pământul mă iubeşte, aveţi grijă de el”, „Folosiţi tomberoanele”, „Cântaţi nu poluaţi” au fost binevenite, iar localnicii au fost curioşi să afle câte ceva despre acţiunea noastră.
Această acţiune „Pet- man” a avut ecou în rândul localnicilor, ei fiind foarte interesaţi de activitatea noastră, am primit multe încurajări şi îndemnuri să continuăm.
Ioana Balea, a VI a A

500 de tineri clujeni au contribuit la noul record Guinness – 38,8 milioane de oameni au marcat in 17oct2007 Ziua Mondiala pentru Eradicarea Saraciei

World Vision Romania in parteneriat cu Institutul Roman pentru Pace (PATRIR) au initiat la Cluj o actiune de solidarizare cu miscarea mondiala pentru eradicarea saraciei, “Global Call for Action Against Poverty”, desfasurata in 16-17 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Eradicarea Saraciei.
De Laura Runcanu — Specialist PR & Comunicare, World Vision Romania

Pe parcursul zilei de 16 octombrie, 16 voluntari si angajati ai celor 2 organizatii au sustinut o campanie de informare si constientizare cu privire la aspectele saraciei in 9 licee din municipiul Cluj-Napoca. Au fost proiectate clipuri si minidocumentare, au avut loc informari in legatura cu cele 8 obiective ale Mileniului pe care le-au adoptat 191 de natiuni si si le-au asumat 147 de sefi de stat si de guvern:
Reducerea saraciei severe, cresterea ratei de absolvire in invatamintul obligatoriu, promovarea egalitatii intre sexe si afirmarea femeilor, reducerea mortalitatii infantile, imbunatatirea sanatatii materne, combaterea HIV/SIDA si a tuberculozei, asigurarea unui mediu durabil, dezvoltarea comunicatiilor si a societatii informationale.

O zi mai tirziu, in fata Casei de Cultura a Studentilor din Cluj, a avut loc o actiune stradala care s-a derulat sub sloganele “Ridica-te si fa-te auzit!” si “0% saracie!”, in replica la sloganele internationale “Stand up and Speak Out!” si “Make Poverty History!”.

Actiunea a fost un semn si un indemn de solidarizare cu cele 38,8 milioane de oameni care s-au mobilizat anul acesta pentru a le atrage atentia guvernelor si liderilor lumii asupra faptului ca sunt departe de a-si tine promisiunea facuta la Summit-ul Mileniului (septembrie 2000), de a reduce la jumatate rata saraciei extreme in lume.

500 de tinerii au semnat o petitie care urmeaza sa fie inaintata de catre World Vision si PATRIR catre autoritatile locale, prin care acestea sint solicitate sa transforme in mod oficial orasul Cluj in primul oras din Romania care se alatura miscarii mondiale pentru eradicarea saraciei.

Evenimentul a fost reflectat de presa locala, care a publicat 3 articole si a difuzat 2 interviuri radio. Deasemenea, o echipa de jurnalisti independenti a filmat intreaga manifestare si a realizat interviuri, cu scopul final de a produce un film documentar pe tema activismului in Romania.

Iesire la padure

Excursia la padure

Cu multă nerăbdare am aşteptat să mergem în excursie la pădure. Deşi norii se îngrămădeau pe cer şi au vrut să ne strice bucuria, n-au reuşit să ne învingă entuziasmul. După orele de curs, pregătiţi cu cele necesare, ne-am deplasat spre pădure.
Am ajuns la o poieniţă liniştită, înconjurată de pădure.
Ne-am aşezat şi ne-am pregătit să facem focul.Încercările nereuşite ale lui Răzvan şi ale doamnei diriginte au fost finalizate de către Ghiţă si colegul Lorand.După ce am aprins focul, d-na dirigintă şi Ghiţă au început să prepare cârnaţi prăjiţi- puţin afumaţi, în timp ce o parte ne jucam cu voluntarele drăguţe, iar ceilalţi jucau fotbal.
Am mancat şi ne-am amuzat împreună. Am început să jucam un joc distractiv- "Maimuţele si nucile de cocos"-la care a fost o distracţie fenomenală. La jocul "Cal şi cavaler" am invitat-o pe doamna
dirigintă, care a fost un excelent orator.Încet-încet, timpul se scurgea şi trebuia să ne pregătim de plecare.

La plecare fetele au cântat, ne-am distrat şi ne-am condus musafirii, voluntarii de la World Vision, la gară.
Pentru noi o fost o zi deosebita, aşteptăm cu mare drag alte excursii!
Ioana Balea, clasa a VI a A

Voluntarii clujeni ridica grija fata de mediu la un nou nivel de constientizare

De Laura Runcanu — Specialist PR & Comunicare, World Vision Romania


26 de voluntari cu varste cuprinse intre 16 si 30 de ani au ecologizat traseele turistice din inima Parcului Natural Apuseni, in Muntii Bihorului si au amenajat si reconditionat locuri de popas in cadrul unei tabere de ecologizare de 10 zile.

Tabara a fost organizata de catre Clubul Ecologic Transilvan din Cluj-Napoca in parteneriat cu World Vision Romania in luna august a acestui an. Parcul Natural Apuseni gazduieste cea mai mare rezervatie carstica din Romania, cu pesteri, ponoare, chei si o fortareata din piatra.

“Scopul acestei tabere a fost de a-i educa pe voluntari si de a-i face sa inteleaga natura, sa invete sa dea de la ei in mod dezinteresat. Cred ca aceasta este modalitatea cea mai buna prin care ii putem transforma pe cei tineri in agenti ai schimbarii, pentru un viitor mai luminos”, a declarat Gabriel Parauan, presedintele Clubului Ecologic Transilvan. “A fi ecologist inseamna a practica bunul simt”, a mai adaugat domnia sa.

Cei 26 de voluntari s-au incumetat sa urce pe traseele montane dificile cu saci de plastic in spate, adunind resturile lasate in urma lor de catre turisti. Desi autoritatile locale au amenajat spatii de depozitare pentru gunoaie, aceleasi autoritati nu reusesc sa le ridice la timp. Turistii se vad adesea nevoiti sa arunce resturile peste gramezile deja formate pe linga locurile de depozitare sau chiar si in alte locuri neamenajate.

Indiferenta turistilor ma umple de indignare” spune Maria Trifan, o voluntara in varsta de 19 ani. “Cred ca ar fi foarte important ca ONG-urile sa organizeze activitati si campanii de constientizare, care sa schimbe atitudinea oamenilor fata de natura” a mai spus ea.

“Nu poti sa creezi o schimbare in oameni daca nu oferi tu insati un exemplu. Cred ca de aceea am si ales sa particip in aceasta tabara, pentru a aduce o schimbare in mintile si inimile oamenilor in ceea ce priveste atitudinea lor fata de Natura” a declarat Ghita Todica, asistent social la World Vision Romania.

Acesta este primul an in care organizatia World Vision Romania participa in calitate de partener al Clubului Ecologic Transilvan la o actiune pe care clubul o deruleaza anual de 15 ani incoace. World Vision a contribuit cu hrana, corturi pentru cazarea voluntarilor, transport si resurse umane.

World Vision este hotarata sa creasca nivelul de constientizare si grija fata de mediu in societatea romaneasca. Organizatia planuieste sa puna la cale activitati similare in comunitatile rurale din judetul Cluj, in cadrul carora voluntarii impreuna cu elevii vor realiza activitati de ecologizare a mediului incepand cu luna octombrie a acestui an.

Excursie de o zi la Cluj

JURNAL DE VACANTA

“Excursie de o zi” (23 august 2007)

E joi dimineata. M-am trezit foarte fericita pentru ca azi va avea loc excursia planuita de World Vision la Cluj.
In timp ce mama facea cafeaua, eu si sora mea ne-am spalat si ne-am imbracat. Dupa ce am terminat pregatirile, a sosit si momentul plecarii. Mi-am pus tenesii in picioare si am pornit spre gara, unde ne-am intalnit cu ceilalti copii.
Dupa 15 minute a ajuns si trenul. Ne-am grupat cu totii si am urcat in tren. Pe parcursul calatoriei, Lorand a avut grija sa ne mentina buna dispozitie cu glumele lui.
Cand am ajuns in Cluj, Ghita impreuna cu cativa voluntari ne asteptau in gara. Dupa ce am facut cunostiinta cu voluntarii am pornit spre Gradina Botanica. Acolo am vazut multe specii de plante, arbori si ne-am jucat diverse jocuri hazlii si frumoase.

Dupa ce am vizitat Gradina Botanica am mers sa mancam la o cantina-restaurant. Dupa un ospat pe cinste am pornit iar la drum spre Cinema Republica. Acolo am vazut filmul “Podul catre Terabithia”, un film foarte frumos, dar in acelasi timp trist. Multi dintre noi am plans la o intamplare nefericita din film, dar sfarsitul acestuia ne-a adus din nou zambetul pe buze.
Cand am iesit de la cinema ne-am luat toti cate o inghetata pentru a ne mai racori si am facut niste poze de grup.
Am vizitat apoi Muzeul Etnografic unde am vazut costume populare foarte frumoase si multe obiecte si unelte care se foloseau in trecut la diferite munci in gospodarie.
Dupa ce am iesit de la Muzeul Etnografic am vizitat Catedrala Sf. Mihail si Biserica Franciscana unde am fost impresionati de arhitectura deosebit de frumoasa si de orga care era foarte mare. Ne-au placut de asemenea foarte mult vitraliile.
Si iar am pornit la drum spre Parcul Mare unde am tras o distractie bine meritata. Am navalit cu totii pe balansoare, tobogane si leagane si nu ne-am mai saturat sa ne jucam.
Cand a venit timpul sa plecam nu am fost foarte incantati, dar totusi incepeam deja sa simtim oboseala. In drum spre gara am povestit despre toate lucrurile care s-au intamplat in acea zi.
La gara ne-am mai luat ceva de mancare si ne-am urcat in trenul care avea sa ne duca acasa.
A fost o zi super!!! Mai vreau!!!

Andra H. - clasa a7-a

Eliza si Irina - o saptamana oferita copiilor din Crit.

Mai exista nevinovatie?



Tinand cont de ideea ca intr-o miscare in care sunt angajati voluntari este posibil sa nu gasesti o satisfactie a muncii de suta la suta, am pornit de la premiza ca poate nu vom reusi.
Am ajuns in data de 13 august 2007 in jurul orei 17.30, perioada din zi a desenelor animate. Seara a decurs linistitor in fata micutului ecran,care spunea atat de multe. Ziua era pe sfarsite iar Irina si cu mine ne faceam planuri despre cum ar putea decurge urmatoarele zile.
Din prima zi, am constatat cat efort spectaculos trebuia sa depuna Mihai, responsabilul World Vision din Crit, pentru ca cei mici sa nu fi petrecut o zi fara a intelege ceva.

Am decis sa ne impartim atributiile, dar in acelasi timp sa lucram impreuna.
Fiindca exista o diferenta de varsta destul de mare intre copii (4-13 ani ), iar munca in echipa nu insemna cel mai bun lucru intotdeauna, erau momente din zi cand activitatiile se imparteau pe varsta ( cei mari aveau mai multa activitate sportiva, iar pe cei mai micuti ii atragea micul ecran sau desenatul).

O zi intreaga decurgea in felul urmator :

- intalnirea in sala in jurul orei 10.00,
- li se dadea de colorat dupa anumite planse, timp in care ii asteptam si pe ceilalti copii din sat;
- urma o scurta povestire educativa, cu cateva intrebari la sfarsit;
- pentru a memora cantecele invatate se urmarea repetarea lor. Cu cat acestea erau mai interesante,cu multe miscari si semne, cu atat placerea era si mai mare,
-ca sa ai rabdare trebuie sa ti-o exersezi, se spune, dar in cazul copiiilor nu stiu cat de adevarat era;
-in jurul orei 12.00 cand situatia devenea mai incordata, datorita lucrului mentionat mai sus, curtea ne apartinea;
-diverse stafete ( mult lucru in echipa ), harti cu indicii pentru gasirea unor obiecte, povesti pe iarba si multe jocuri de concurenta si individuale, astfel incat sa le sporeasca atractiviatea;
-urma o pauza de masa in jurul pranzului,timp in care fiecare copil se retragea spre casuta lui;
- na reintalneam cu forte proaspete in jurul orei 17-18.00, cand urma iar o scurta perioada cu jocuri de exterior, urmate de desene animate, foarte mult admirate. Fiindca foarte multi dintre ei nu stiau sa citeasca le citeam pentru ca sa inteleaga mesajul lor;
-in jurul orei 22.00 se incheiau toate activitatile, asteptandu-l pe Mos Ene;
-o foarte interesanta activitate a reprezentat-o pictatul pe deal, care a placut foarte mult micului nostru public, implicandu-se foarte mult, pictandu-si mainile, fata si.......tot ce mai prindeau. Au iesit desene foarte personale, tinand cont de faptul ca am facut pictura libera, doar cu degetelele;
- pentru o diversificare a programului am decis impreuna cu Domnul Miha sa avem o iesire din sat cu cativa copii. Astfel am ajuns din satul Crit in marea capitala europeana -Sibiu, unde sentimentul a fost deosebit in Gradina Zoo, si mai ales plimbarea cu barca de pe lacul din interiorul gradinii.

Astfel putem spune ca s-a desfasurat perioada de o saptamana petrecuta alaturi de copiii din satul Crit.
Nu stim exact daca acei copii ne vor mai tine minte numele dupa o un timp, dar speram din tot sufletul ca am ajutat putin in educarea lor.
Si, da, am reusit! Noi credem sincer ca mai exista nevinovatie, caci cu siguranta noi am simtit-o!

Eliza Ionescu